Ziua 8- Duminica,
31.07.2016
Le Peuty- Col De Balme(
2186 m)- Refuge du Col De Balme( 2191 m- granita Elvetia/ Franta)- Le Tour(
1462 m)- Chamonix( campare la “Les Cimes”)
Dimineață
rece și instabilă după o noapte ”distractivă” cu ploaie, tunete și fulgere... Cum
deschid cortul dau cu ochii de Glacier du Trient care domină orizontul spre sud-est,
deși cerul e înnorat iar peste pădurile de la poalele versanților se plimbă cețurile.
Încep să am regrete pentru că simt că turul se apropie de sfârșit fără să am
idee de momentele speciale din ultima zi.
Ne
strângem corturile printre reprizele de ploaie și ne facem planul de bătaie.. La
așa rime, se arată și soarele. Ba apucăm chiar și să fugim la un magazin sătesc
pentru câteva cumpărături.
 |
| Or fi de-ai noștri??? :) |
Urcarea
în serpentine domoale, prin răcoarea pădurii, spre Col de Balme și Refuge du Col
De Balme e o binecuvântare pentru că soarele a prins puteri după pauza de
dimineață.... Încep să simt oboseala, am un ritm mai lent dar sunt o.k... Ieri
am trăit intens experiența Fenêtre D’Arpette; am trecut prin ”fereastră” cu
toate simțurile la purtător, am fost acolo, prezentă trup și suflet!!! Fenêtre
D’Arpette e o mare figură dar și o piatră de încercare în Turul Mont Blancului!
E una din cireșele de pe tortul TMB! Da, e una din cireșe...pentru că tortul
TMB are mai multe cireșe...cam cât de-un compot! Chiar ar merge acum un compot
și niște savarine și o ciorbă...bine, nu neapărat în ordinea asta! Ca de
obicei, după mai multe zile petrecute pe munte, gândurile îmi zboară la
scofeturi și la mâncare gătită! Mă mulțumesc și cu o omletă la prima cabană
care imi iese în cale!
 |
| Le Peuty.... De-acolo venim! |
În
aproape trei ore, ajungem la Refuge du Col De Balme( 2191 m) si de fapt, ne
luăm rămas bun de la Elveția și revenim în Franța. Dinspre nord-est, armatele
de nori de furtună galopează spre noi iar Matei vine cu ideea năstrușnică de a
lua telescaunul până în Le Tour( 1462 m) o mică stațiune pe valea râului L’
Arve.
De aici, de la
Refuge Col De Balme priveliștea
e fantastică nu numai spre valea râului L’ Arve pe care se află și Chamonix-ul și Les
Houches, de unde am inceput urcarea în urmă cu o săptămână, ci și spre Masivul
Aiguilles Rouges( in care vom urca peste două zile). Îmi imaginez că iarna,
peisajul e fantastic prin zonele astea...
 |
| Valea râului L’ Arve |
 |
| Masivul Aiguilles Rouges |
Jos,
în Le Tour, prindem cursa spre Chamonix și 20 de minute cât am mers cu
autobuzul a fost rupere de nori... Dacă asta ne prindea sus, primeam un al
doilea botez pe cinste, spre final de tur!
Coborâm
spre extremitatea sud-vestică a Chamonix-ului, la Campingul Les Cimes... un
supercamping care seamană cu un parc de- atâta verdeață și de-atâta liniște.
Chiar ”deasupra” noastră răsar cu grație Vârful Aiguille du Midi( pe care vom
urca peste trei zile, la final de tur) și ( o parte din) Marele Alb. Nu pot să
vă spun că sunt ca peștele-n apă, nu!!! Sunt ca vulturul în vârf de munte! Si
bonus, pentru că suntem clienții campingului, primim abonament gratuit la
transport prin Chamonix. Păi e rost de plimbăreală și de înghețată!!! Ne
hotărâm să luăm o zi de pauză! Merităm asta!!! Picioarele noastre merită
asta!!! Așa că ziua de luni va fi zi de ”săndăleală” prin Chamonix, de bucurat
ochii și papilele gustative.
N-am
uitat că mai avem o ”datorie” față de Masivul Brévent din Aiguilles
Rouges dar îl lăsăm pentru ziua de marți, pentru tură de o zi, cu rucsac ușor,
fără corturi în spate.... Și gata pentru ziua de azi! Somn una cu izoprenul!!!
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu